








„Am pornit în tura de Rusalii cam cu jumătate de inimă, din cauza căldurii anunțate.
Turele cu caiacul au chestia asta: intri pe primul canal ușor agitat, eventual atent la fiecare pleoscăit de val și bobârnac primit de la celelalte caiace. Padela nu seamănă cu aia cu care ești obișnuit, cârma sigur merge sau? Trebuia să iau mai multe supe? Mi-o ajunge apa?
3-4 zile mai târziu, totul merge aproape de la sine: apă, stuf, flori care-și văd de treaba lor, păsări, fluturime.
Ieși pe partea cealaltă, înapoi spre oameni, liniștit ca un lac peste care n-a trecut nici un fir de vânt.” ![]()
Livia G

Lasă un răspuns